Definiţie pentru epitrahil:
Vesmant de cult specific preotilor si episcopilor in cultul ortodox, o esarfa brodata purtata peste stihar, in jurul gatului, fiind lasata sa atarne lateral in parti egale, prinse pana la poale cu bumbi.
Iconografia e foarte variata, nucleul, in zona mediana – purtata in dreptul cefei – fiind de obicei reprezentarea temei Deisis, flancata spre extremitati de reprezentari de sfinti, cu precadere Apostoli, sau praznice ale Bisericii.
La extremitati pot fi reprezentati donatorii.
In cultul catolic are drept corespondent etola.
Alte definiţii pentru epitrahil:
Nu au fost găsite.
epitrahil - Dicţionar artă
