modalitate de a compune spatiul in trei dimensiuni, cea de a treia fiind reala, nu sugerata, cum e in sistemele iluzioniste, ale spatiului tensional.
modulare in spatiu
desfasurare in adancime sau in inaltime a unui modul tridimensional prin juxtapunerea sau suprapunerea partiala, intr-o ordine simpla crescatoare sau descrescatoare, sau in una algoritmica.
spatiu plastic
structura armonioasa si echilibrata, inchisa sau deschisa, statica sau cinetica, plana sau in relief, topologica sau tensionala, a imaginarului: datele fizice ale operei sunt dar premise materiale.
tensional (spatiu-)
obiectivarea uneia din cele doua viziuni spatiale fundamentale in care se incearca prinderea viului, a miscarii, a tuturor tensiunilor, inclusiv aceea dintre imagine si suportul ei, prin discontinuitati si intreruperi, prin tot felul de artificii iluzioniste; specifica ariei de cultura si civilizatie urbana, dar prezenta si in habitatul rural; v. viziune, topologic (spatiu-)
topologic (spatiu-)
(gr. topos - loc, logos - vorbire), locul geometric al semnelor compuse (configurate) bicontinuu, concesive intre ele si cu suprafata-suport, fara iluzia reliefului, fara sus-jos, aproape-departe si fara conventii perspectivale; din acest punct de vedere, arta populara este principal topologica precum "arta decorativa" din aria orasului , ca si o parte a spatiului copilariei; v. construire, spatiul plastic, tensional (spatiu-).
spatiu - Dicţionar artă